viata trebuie sa fie adorata si pretuita in amestecul ei alternant de fericire ,indoieli,lacrimi si vise..
este o doar lunga agonie cu un scop precis si indestructibil..un lant greu de pasiuni si eforturi..
n-avem timp sa judecam...iar salvarea noastra sta intr-o ecuatie p care mintea umana n-o poate inca rezolva..
unii-si ma refer aici la sublimii sinucigasi-vad viata doar ca pe o piesa de teatru prea obositoare prin luminile si umbrele ei si printr-un act de libertate extrema o parasesc fara zgomot..cu precizie..
..de ce sa-i acuzam de lasitate..nu sunt ei oare niste cavaleri desavarsiti si curajosi?in fond,ce zone,ce ne-nsemnata fibra din univers se sfarma cand aceste capete tumultoase se hotarasc sa se indeparteze cativa metri mai jos pulverizandu-se in nu-ul materiei ?
apoi e iubirea..ca singura cale de a gasi mister si infinit intr-o faptura finita si constransa de pieire..
iubirea este o culme..iar sexualitatea nu-i rapeste nici din inalt si nici din frumusete..asa ca nu mai judecati cu ochii si prin prisma normelor morale..
unicul vostru 'blestem" este sa fiti liberi..asa ca..fiti liberi sa va ascultati inima..
ca sa nu va treziti intr-o zi ca viata voastra e doar o suma de ocazii pierdute ..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu