preludiu pentru intuneric

..totusi candva timpul avea cocoasa
hmm..stateam asa lipiti de marginea secundelor


si credeam ca nu ma cunosti deloc
aparusera poeti ce purtau tristetea in lese pe langa noi

am obosit.
viata e scurta cat timp uitam unul de celalalt

banii.castelul de nisip care nu s-a prabusit inca.

...am invatat sa scriu pe bancile unei scoli de fitze din cotroceni si poate ca am fost supusa prea repede la granita asta ciudata intre saracie si bogatie...de parca niste hartii cu oameni morti te-ar face cumva mai bun

nu poti alege tara in care sa te nasti si casa in care iti vei face primii pasi..nu poti sa-ti alegi parintii si nici nu ai cum sa-i impiedici sa viseze ca prin tine sa realizeze tot ceea ce nu au putut face ei in trecut

din cauza fricii si a lacomiei iluzia banilor reuseste sa functioneze pentru miliarde de oameni, care inca isi imagineaza ca banii sunt ceva real...

fara sens

Multi spun ca nu uiti niciodata prima iubire,primul "te iubesc" furisat timid la ureche..primul sarut furat si prima noapte de dragoste..

ce te faci insa cand acesti primi "pasi" sunt indreptati catre cine nu trebuie?cand amintirile tale sunt acum doar povesti in care n-are rost sa mai crezi?

da ..e mult mai usor sa traiesti fara "bagaje"...dar asa n-ai sa afli niciodata ce inseamna sa fii cu adevarat fericit

nimic

nu exista adevar unic pentru ceea ce traiesti...nicio explicatie potrivita
ce sa faci...interpretezi "bine" povestea...sau pur si simplu mergi mai departe?
nimicul cu care unii pornesc in viata..poate oferi TOTUL

..pentru ca zambetul nu e decat in acest nimic ce-ti permite sa fii ceea ce vrei,sa te "inventezi" pe o pagina cu numele tau
cei care pornesc avand totul de cele mai multe se(te)distrug.

Andrew Sullivan on Michael Jackson Obituary

There are two things to say about him. He was a musical genius; and he was an abused child. By abuse, I do not mean sexual abuse; I mean he was used brutally and callously for money, and clearly imprisoned by a tyrannical father. He had no real childhood and spent much of his later life struggling to get one. He was spiritually and psychologically raped at a very early age - and never recovered. Watching him change his race, his age, and almost his gender, you saw a tortured soul seeking what the rest of us take for granted: a normal life.

But he had no compass to find one; no real friends to support and advise him; and money and fame imprisoned him in the delusions of narcissism and self-indulgence. Of course, he bears responsibility for his bizarre life. But the damage done to him by his own family and then by all those motivated more by money and power than by faith and love was irreparable in the end. He died a while ago. He remained for so long a walking human shell.

I loved his music. His young voice was almost a miracle, his poise in retrospect eery, his joy, tempered by pain, often unbearably uplifting. He made the greatest music video of all time; and he made some of the greatest records of all time. He was everything our culture worships; and yet he was obviously desperately unhappy, tortured, afraid and alone.

I grieve for him; but I also grieve for the culture that created and destroyed him. That culture is ours' and it is a lethal and brutal one: with fame and celebrity as its core values, with money as its sole motive, it chewed this child up and spat him out.

I hope he has the peace now he never had in his life. And I pray that such genius will not be so abused again.

22 de secrete(mai mult sau mai putin)

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

R.I.P.

If tears could build a stairway
and if childhood memories were a lane
we would walk right up to heaven
and bring you back

bajo todo un sistema de galaxias de años

aún estamos buscándonos en el tiempo..

nos estamos mirando como dos aves pobres,
lastimados de vuelo
lastimados de espacio
lastimados del tiempo que nos ha estado viendo...

in "cadere" libera..spre paradis

candva..
ma prabuseam in rana mea
ca-ntr-o prapastie..
abandonasem zorii..
si totul semana cu
agresiunea unui mutilat
ce-si cauta cioturile..
beat de chin si ura..

acum insa..pielea ta mi-a dat curaj
sa ma revolt impotriva resemnarii..
si sa-mi strig fericirea in plina strada.

e blestemul nostru..
sa cadem in forma de sarut
impotriva amintirii mortii..

eres una tristeza de la lluvia..
y en ti esta mi mirada mas verdadera..
contigo cantando la musica muerta
sin defenderme...

en algun lugar de la Tierra..
escribir la historia de la alegria
y los versos mas tristes...

en el camino misterioso..
dejando gotitas de sangre..

imagini

ma sprijin de marginile ranii mele..unghiile inca imi sangereaza.sa nu cad.sa rezist impotriva unei lumi in ruina..sa evit un lesin periculos in valurile ei..
sa rezist impotriva acestor agresiuni ce-mi mutileaza visele si-mi transforma prezentul in rana si viitorul intr-un ras sinistru de nebun..
trebuie sa ma feresc de lacrimi...caci in adancul lor nu se poate insamanta nimic..
sa-ti ascult bataile inimii ca pe un urlet ce-mi daruie universul..si sa sting torta cu care ai aprins prima nefericire..

sa rezist cu incapatanare..asta e unica solutie

In departare..
urletul unui cadavru anonim
acompania valsul nostru sfasiat..
Am suras sinistru
si mi-am negat ochii,auzul si buzele..
iar timpul s-a prabusit..
purtandu-ne pasii in muzica moarta..

Dragostea oboseste..si nici nu vine
in momentele cand e absoluta nevoie de ea..

See me
In the eyes of mother’s child
Turn away
When you see me walkin’ by
Once in a while
This melody will fade away and die
Just for today
Breathe me and say goodbye

album nou placebo:)

Breathe me
Everytime you close your eyes
Taste me
Every time you cry
This memory will fade away and die
Just for today
Breathe me and say goodbye

Nu esti decat un copil ratacit
intr-o prea complcata si apasatoare
lume de adulti..
Tragi d fiecare secunda sperand ca..
poate mrejele ei nu te vor prinde..

Te ingrozeste ideea ca vei fi si tu ca ei..
ca nu vei mai avea timp si vise
ca vei uita cine ai fost si
ca nu vei sti niciodata ce ai sa devii..
unde ai sa ajungi..
cat ai sa iubesti...cat ai sa fii iubit..

Usor..cu fiecare nou apus..
pierzi cate-o frantura de lumina
si esti trist caci
nu ai cum opri
ploaia ce-ti inunda fiinta..
stergand cu ea copilul ce ai fost...

Degeaba ai vrea sa te mai joci
sau sa cauti alinare..
umbra ei o sa te inunde...
iar ghearele-i te vor sfasia..
atunci vei fi si tu MATUR..

lumea e un lucru vag..

Cercetezi curios perversa sfera
a ceasului din perete
ce-ti sterge clipa..si trupul..
asasinand universul...
Inchini un pahar cu umbra ta..
si-ti amintesti tot ce ai ai trait...
si tot ce ai murit..
Te cauti cu graba pe tine insuti
in patul agoniei si
realizezi ca esti dator
fata de durere,fata de fericire,fata de tot..
ca esti obligat sa numesti semeni
niste mamifere mai rele decat fiarele..
si sa numesti viata..
Un UrAgAn De EnIgMe Si RuGiNa...

in "cadere" libera..spre paradis

candva..
ma prabuseam in rana mea
ca-ntr-o prapastie..
abandonasem zorii..
si totul semana cu
agresiunea unui mutilat
ce-si cauta cioturile..
beat de chin si ura..

acum insa..pielea ta mi-a dat curaj
sa ma revolt impotriva resemnarii..
si sa-mi strig fericirea in plina strada.

e blestemul nostru..
sa cadem in forma de sarut
impotriva amintirii mortii..

anatomia sufletului

Ma indoiesc,protestez cu mandrie,judec
urlu..poate e doar ura ce vorbeste prin glasul meu..
Ma desprind de vise ca si cum
m-as naste din nou..
dintr-o placenta cenusie,bolnava..
Fugind de mine insumi..imi infig
lumea in stomac ca pe un cutit..
si cad intr-o prapastie..
in care frica nu mai poate face nimic.
purtand cu mine o speranta
ce ma sfasie tacut..
n-am decat sa astept acel "ceva" misterios si crud
ce vine spre mine mult prea rapid..
si dintr-o data..parca tot scheletul
mi s-ar spanzura de frunte..

copil refuzat de copilarie

Teatrul de masti a ars intr-o dimineata mohorata de primavara.A ars inabusit cum gemea sufletul copilului prea repede devenit adult,prefacand mastile in cenusa...Doar numele lor...ce nu putusera arde..au cazut in tarana frante si golite de sens..
In dimineata aceea,o fetita coborase pe plaja pustie,se jucase putina vreme ingenuncheata langa mare,apoi se ridicase si plecase lasand in urma o movilita de nisip umed cu o pana de pescarus infipta in mijloc,ca penele rituale ale mormintelor indienilor..
Copila plecase fara sa intoarca privirea.Pe cand se indeparta de-a lungul tarmului,in lumina cetoasa a diminetii,silueta ei incepea sa semene din ce in ce mai mult cu cea a unei femei ce mergea incet,din ce in ce mai incet pe masura ce distanta crestea...de parca mormantul de aripi frante ar fi chemat-o inapoi..
Dar drumul era fara intoarcere,caci ceea ce a fost ingropat odata nu mai poate invia,iar copila imbatranea cu fiecare pas ce o ducea mai departe de ceea ce ii murise acolo,parand din ce in ce mai obosita si impovorata..

viata dincolo de moralitate,societate,prejudecati

viata trebuie sa fie adorata si pretuita in amestecul ei alternant de fericire ,indoieli,lacrimi si vise..
este o doar lunga agonie cu un scop precis si indestructibil..un lant greu de pasiuni si eforturi..
n-avem timp sa judecam...iar salvarea noastra sta intr-o ecuatie p care mintea umana n-o poate inca rezolva..
unii-si ma refer aici la sublimii sinucigasi-vad viata doar ca pe o piesa de teatru prea obositoare prin luminile si umbrele ei si printr-un act de libertate extrema o parasesc fara zgomot..cu precizie..
..de ce sa-i acuzam de lasitate..nu sunt ei oare niste cavaleri desavarsiti si curajosi?in fond,ce zone,ce ne-nsemnata fibra din univers se sfarma cand aceste capete tumultoase se hotarasc sa se indeparteze cativa metri mai jos pulverizandu-se in nu-ul materiei ?
apoi e iubirea..ca singura cale de a gasi mister si infinit intr-o faptura finita si constransa de pieire..
iubirea este o culme..iar sexualitatea nu-i rapeste nici din inalt si nici din frumusete..asa ca nu mai judecati cu ochii si prin prisma normelor morale..
unicul vostru 'blestem" este sa fiti liberi..asa ca..fiti liberi sa va ascultati inima..
ca sa nu va treziti intr-o zi ca viata voastra e doar o suma de ocazii pierdute ..

fara masca

indepartez un trecut dureros
si mult prea ciudat..
ca pe o haina veche..
sunt destramata de o nostalgie
la fel ca si mine...
necunoscuta..fara nume..fara loc.
ratacind prin lumea ratacita..
si ascultand o muzica
ce-si dezlantuie furtuna..
zgariindu-mi suav..unul cate unul..
fiecare nerv..
nu ma simt legata de nimic si..
nu reusesc sa ma inteleg..

pur si simplu trista...ca un zid
inaltat pe jumatate..

...si tu, mormolocule,ce vrei sa te faci cand vei fi mare?....


..aceeasi intrebare pusa in urma cu 3 ani...aceeasi privire nelamurita..

aripi de imprumut

..pentru ca asta e fericirea..zbor cu aripi d imprumut.. cea mai dulce nesiguranta..
un joc nesfarsit in care ne antrenam..ne amagim..ne inaltam ..cadem..
fericirea adevarata e totdeauna o clipa..cu amintirea ei proaspata in suflet..mai multa n-ar putea indura firea omului care,deseori,intr-o viata de multi ani, nu are norocul sa intalneasca nici clipa aceasta,nici macar sa se apropie de ea..
deci...ce mai ramne de facut acum?
...arunca haina de indiferenta si amageste-te un pic...spera la clipa ta de fericire absoluta..
..iubeste...iubeste cu fiecare firicel din tine...cu ultima picatura de sange din tine...cu nimicul care esti pentru lume..
iubeste si asuma-ti riscul ca s-ar putea sa pierzi..
cu pasi de copil si aripi noi..cauta fericirea..

o inima plina intr-o lume vida...

zilnic urci spiralele unei lumi ce adaposteste singuratati, ura, intrigi si invidie..
te ineci printre ei..te calca in picioare...
te ademenesc...sa fii ca ei..o simpla unealta de produs si cheltuit bani..
...o stare de sinucidere continua..

acea lume(...tu si eu)

noi doi..adica
ceea ce stim unul despre altul..
cifrele numarului tau de telefon..
scamele hainelor mele...
reprosurile pe care uneori ti le fac in incearcarea de a ma convinge sa nu ma schimb eu...

noi doi..
mie fiindu-mi dor de tine
...in aceeasi secunda in care ti-e dor de mine..

When you first meet people all you notice are the differences between you and them, but as time passes you start noticing the similarities. I guess that’s how all friendships begin

Epilog

..lucruri rasturnate..
de timpul care ne va face intotdeauna
sa schiopatam..
amintirile exista.. doar ca niste hartii
pe care ne scriem numele..
ca pe o cruce..

te gandesti la viata ta
si nu-i nevoie sa-i vezi fisurile adanci
pentru a-ti da seama ca e insuficienta si ciudata..

melancolia isi aprinde lampile
sub a caror lumina palida..
trupul ingalbeneste ca o fotografie..

gri

te tarasti zilnic prinzandu-ti mainile
de vise, sperante...de o stare sau o persoana..
te impiedici de clepsidre sparte...
si ti-e frica sa te uiti in oglinda..
rugina ti-a contaminat tot sangele..

ii urasti pe toti.
te-au diagnosticat naiv ..
fara a sti lupta dinlauntrul tau..
si ti-e greu sa accepti ca asta e viata..
ca nu se justifica niciodata
pentru lucrurile care ti se intampla...
ca te distruge...
ca-ti fura lucruri si oameni...
fara nici o explicatie..

zmeul tau de fericire a obosit
sa mai alerge impotriva lor..
nu....
...mai ...
......e.....
........timp......

ziduri

cuvinte dureroase..
priviri care ne topesc in pamant
si gesturi care musca din inimi...

urasc..
urasc faptul ca..lumea,oamenii si viata..
se invart si merg inainte..
in cercuri si linii drepte..
dar niciodata inapoi.
ireversibil..
tu nu mai esti .si nu o sa mai fii.

urasc...
urasc sa vorbesc la trecut...
despre sentimente,minciuni nevinovate...
nopti fugite de acasa si dragoste pe fuga...

urasc..
urasc frica de a spune ceea ce cred
cu adevarat despre tine..
varful limbii mi se incalceste...
ce gust ai avut?
...nu prea bun..
vorbele mi se opresc in gat..
imi ating ranile...
si ma uit in gol..
..nu..nu pot
poate maine...
..sau poate niciodata.

teatrul de masti

scena e goala.
luminile s-au stins de mult...
ai vrea sa inchizi ochii si
durerea sa amuteasca in vene...

frica,masti,plasturi pe inima
si un timp ce fuge printre ele..
nu mai vrei..
nu mai stii cine esti..
ti-e teama ca o sa descoperi..
sau ca nu o sa te descoperi niciodata..

ai vrea sa fii si tu o poveste..
el sa te citeasca..
sa te ierte...si sa-si aminteasca de tine
..sa nu mai existe"de ce" si "daca"...

....esti doar un suflet care a visat sa zboare.....

prabusire lucida

cand esti iubit..
suferi mai mult decat
atunci cand nu esti..
ce putere mai poti avea
in fata unei inimi ce ti se deschide?

...mai poti tu ramane cu tine?

orice poveste...

i-ar placea sa discute cu cineva..
dar nu-i nimeni...ea nu este acolo pentru a vorbi..

cu ochii inchisi..
probabil ca iubirea se poate trai si asa
...in modul acesta ingrozitor..

se ineaca in minciuna..
ca sa fenteze trecutul..
sa evite viitorul..

cu fiecare lacrima...isi sapa un nou mormant..

Panther(My Sadness)

Tell them the truth..
Tell them that..I'm defending myself from your clutches..
tell them that my greatest pleasure is planning your destruction..
that..with every passing hour..
i fight with your agression..your existence..your memory..
Tell them that I've wasted all my weapons:
work,music,cigarettes..
friends and words..
I got used to live only in self defence..

This panther is my big sister..
she follows me like
the ocean follows the shore.
Every single minute I watch her passing by..
I'm just condamned to live with this eternal shadow
..that I call MY SADNESS..

a simple question

What will you do
when the sands of time
erase all your beliefs?..
What will you do
when you're left with nothing.,
nothing but yourself...
Could you survive
knowing you'll always be alone?...
or..you'll choose the easy way out
..and kiss the lips of death?..
..and live your eternity as an
unnoticed...
unremembered soul?....

the saddest star.don't cry

When you see the sunrise
Know that it is my love for you
expressed in colours i've never showed
while i was there...with you.
When you feel a gentle breeze
know that it is my soul
coming for one last goodbye..
When you feel the rain..
know that those are my tears of regret
..that your soul has touched mine..
more than i thought it could.
When you hear the wind..
know that it's my pain
which no words could express

When you see my body
..know that my soul has left
and nothing of what loved you
remains..

I'm the saddest star looking at you..
Don't cry at my grave...

todo cuenta.una lluvia de verano

Es tarde.

.. te digo que la vida es sólo un juego de distancia..

detrás de las ventanas que esconden los deseos.


Ahora ,con los labios cerrados..

que miedo inútil..qué vergüenza.

no tener fe para clavar las uñas,

no tener nada más que e las lluvias


..Sin embargo yo daría todo..por no tener

tu

corazón

en mí...

pe fuga...

orasele mari sunt asa triste...
fiecare cauta sa fie fericit..
intr-un fel sau altul...
...iar sansele scad
pe masura ce dorinta creste...

frig

cum se face ca stii atat de putin despre ea?
..ca nu-ti pasa de ceea ce faci.
..si de ce o faci..

de ce ai adus-o in inima ta?
de ce vrei s-o ucizi
..cand numai ideea te inspaimanta?

..nu-i nimic..
toata lumea e mai mult
..sau mai putin ca tine..

trezirea la realitate..

care este diferenta dintre dragoste si obsesie?
..nu te fac amandoua sa stai treaz noaptea...
sa bantui pe strazi..victima propriei inimi?

...dragostea...
e ca ploaia..DISPARE.sau se transforma in gheata..
uneori o vezi..alteori o cauti in zadar
dragostea se EVAPORA...

obsesia..are un gust familiar..
si te insoteste in fiecare secunda..
rasucindu-ti usor cutitul in vis...

cu urme de ceara pe maini..

..un fel de nostalgie..
peste care praful isi face fericit culcusul..

cu pasi mici si nesiguri..
..ma apar cuminte de orice iluzie

...am aflat prea tarziu
ca oamenii sunt singuri si tristi

..inchide ochii..(nu vreau sa ma vezi asa)

dans cu uitarea.alte lumi.

iluziile sterse cu grija din fotografii..
la margine de timp...azi suntem tristi.
cei mai buni ani ai fericirii...ii ating si dispar fara urme...

copii cu buzunarele pline de fluturi candva..
ne-am lasat inimile sa cada pe pragul uitat..

mai sunt cativa pasi.

gaviotas en las playas...

Nadie nos vio esta tristeza..

con alas de pajaro..
algo se va muriendo.
Algo , algo de angustia y de olvido. ..

Aunque este sea el ultimo dolor..
Eres tu el culpable de este juego sangriento?

when the sun dies..

this is a poem for those
who know what it is like
to sit up all through the night
with pain worse than living lonely..
like you're the only one alive..

running in the wrong direction..
left to struggle against
this big cosmic joke we like to call "society"
to say hello to people you hate..
to pretend that you didn't cry last night...
to tell them to be strong when ..you're so weak..
to walk into the park and see those happy lovers..

i only wish to find my smile one day..

singur si nevazut

in vreme ce planetele se rotesc maiestuoase..
si cresc galaxiile...
si se dilata dimineata..
inaintezi febril..
purtand cu tine scheletul
ce inca te mai tine drept..
peisaje, ploi si oameni..
ce-ti transforma viitorul in nimic..

o parte din tine pune intrebari..
o alta contraataca..
sporind ambiguitatea nefericirii..

cu un cui infipt in inima..
refuzi sa afli cine va invinge..

regula jocului

Copiii rad in parc..
nu le pasa de "maine"..
pentru ei e doar "acum"
cu strigate si joc...

Copii zambitori ce traiesc
prin vise de vara si nori pufosi...

copii prosti.

Dincolo de "parc" vor cunoaste
minciuna si superficialitatea..
vor cunoaste oameni care ciobesc bucurii
si sugruma vise..

..vor fi devorati pe zi ce trece...

**

...toti suntem frunze in copacul lumii..
genele fiecaruia clipesc in alt ritm..
si nici unul nu respira ca celalalt...
frunze unice dar cu destin cert..

frunze ce se usuca..
..acoperite de ploi si pasi grabiti....
inghitite de timp.

....cui ii pasa daca s-a mai uscat o frunza?

las cosas muertas

me duele el aire..
mi boca reseca el gusto
de la sal de todos los mares..
CaNsAdA...

ha perdido el color y la risa
en un vaso..
se desmaya una flor
OlViDaDa...

mis aguas se coloran de sangre..
no tengo tiempo..
algo se va muriendo..

....hay cosas que no mueren
y otras que nunca vivieron...

..anotimp interior...

curios cum incercam sa uitam prin imbratisari ceea ce nu putem avea..
cum ne alearga prin calcaie fericirea si stupid..tanjim dupa nefericirea de a nu fi destul de nefericiti..
cum cerul isi incendiaza umbrele in sufletul nostru si suntem prea orbi sa vedem..
captivi...in aceeasi poveste...
in care plangi...
....pentru pacatele pe care nu ti le-am daruit inca...

doar putin..de la capat..

cum trec anii…

melancolia imi intoxica fiecare fibra
..imi imbolnaveste sufletul de speranta
desculta prin iarba amintirilor...departe de noi..
imi sangereaza talpile..

clipe, zile, nopţi..

"voi fi aici lângă tine", imi spui
"cheamă-mă când ai nevoie"…


..mai ai mult până ajungi?

quando tu ti sei dimenticato le parole..

una stretta di mano..
cosi piccolo..
ma cosi grande ..da riflettersi nel mare..

...perche la felicita si construice a piccoli pezzi

un amico
.. e colui che conosce la melodie del tuo cuore..

fara curcubeu

e bine cand ploua..
parca esti doar tu cu tristetea ta..
mergi pe nori..cu capul in jos..
si cu fiecare pas te intrebi ..
cum poti suporta sa ierti la nesfarsit?..